România are „un sistem de raportare și administrare în care vânătorii numără, gestionează, împușcă și fac profit de pe urma animalelor sălbatice”, situație care „va genera erori grave”, consideră reprezentanții organizației de mediu WWF-România.Aceștia sunt nemulțumiți de Ordinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) aflat în dezbatere publică până pe 30 septembrie, referitor la cotele de vânătoare pentru urși, lupi și pisici sălbatice, act normativ care prevede împușcarea a 552 de urși, 657 de lupi și 482 de pisici sălbatice.Potrivit unui comunicat al WWF-România, postat pe pagina de Internet a organizației, cotele sunt propuse în condițiile în care ministerul acceptă parțial argumentarea unui studiu de specialitate realizat de către un colectiv al Facultății Transilvania din Brașov.”Același studiu nu mai este considerat valabil când vine vorba de stabilirea cotelor pentru râs, deși nu se oferă vreo explicație în acest sens. Mai mult, deși 6 din 9 experți din grupul consultativ pe carnivore mari au contestat studiul pe care se bazează hotărârea și au cerut refacerea lui, opiniile lor au fost ignorate (…) Vânătoarea va fi singura alternativă de control a conflictului dintre om și animalele sălbatice, dacă Ordinul ministerial aflat în dezbatere publică până vineri, 30 septembrie va trece mai departe. Și asta în condițiile în care cotele stabilite de autorități se bazează pe un studiu care propune împușcarea a 68 de râși și 474 de pisici sălbatice, fără să existe înregistrate pagube cauzate de aceste specii. Autoritățile nu propun nicio alternativă la vânătoare, cum ar fi implementarea de măsuri de prevenire a conflictelor cu animalele sălbatice, câini la stână, garduri electrice, repelente etc. Nici măcar sistemul de compensații, existent în acest moment, nu funcționează eficient”, se notează în comunicatul WWF-România.În anul 2014, WWF-România și Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB) au arătat că rata de creștere cu 10% a ursului brun în Maramureș este neobișnuită în raport cu caracteristicile biologice ale speciei, fiind mai mare chiar decât în Suedia, țara cu cea mai spectaculoasă creștere a populației de urs brun în ultimii ani (4,7%). De asemenea, cifrele oficiale din județele Vrancea și Harghita au indicat creșteri cu 50% mai mari decât oriunde în lume, „deși calitatea habitatului nu este comparabilă cu cele din America de Nord sau din unele părți al Europei”.”În aceste condiții, WWF România, ACDB și Grupul Milvus se opun clar ordinului și cer refacerea studiului pe baza căruia ministerul dorește să autorizeze noile cote de împușcare a animalelor sălbatice. Pagubele raportate în studiu sunt de 66.779 de lei, în cazul lupului, și 783.018 de lei, în cazul ursului, pentru pisica sălbatică și râs nefiind înregistrate pagube cauzate de aceste specii. Puse în contextul milioanelor de euro generate de industria vânătorii pentru aceleași specii — un trofeu de urs valorează în medie 8.000 de euro — motivația din spatele acestui ordin devine cel puțin îndoielnică. Mai mult, chiar dacă aceste compensații nu sunt semnificative la nivel macro, al unui buget de stat, ele se plătesc cu întârzieri semnificative iar procesul este îngreunat pentru păgubit’, subliniază organizația de mediu.În acest sens, WWF-România, ACDB și Grupul Milvus solicită Ministerului Mediului revizuirea cotelor și identificarea fără întârziere a soluțiilor alternative de a gestiona eventualele conflicte între speciile sălbatice și comunitățile locale.Ursul, lupul, râsul și pisica sălbatică specii protejate prin lege atât la nivel național, cât și european, prin directiva Habitate.